Rezultatele 1 - 25 din 62 pentru "taxa pe banci"

Italia nu a colectat până acum venituri din contestata taxă pe profiturile excesive ale băncilor introdusă anul trecut, a anunțat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, transmite Reuters.

Băncile din România au înregistrat profituri nete de 10,4 miliarde de lei în primele 9 luni din acest an, stabilind un nou nivel record. Sectorul bancar românesc e cel mai profitabil din regiune, însă Banca Națională a României atrage atenția cu privire la impactul noii taxe pe veniturile brute ale băncilor și mai ales la faptul că aceasta are un caracter permanent, precum și la creșterea riscului de neplată pentru creditele acordate.

Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor spune că riscul legislativ a fost, de-a lungul timpului, mai mare decât cel venit din crize și că acum băncile au ajuns să fie impozitate cel mai mult dintre toate industriile, deși au printre cele mai reduse randamente.

Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.

Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.

Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.

Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.

Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.

Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Acțiunile americane au deschis în scădere marți, trase în jos de sectorul bancar, după ce Moody's a retrogradat mai mulți creditori de talie mică și mijlocie și a anunțat că ar putea reduce ratingurile a șase bănci importante, printre care U.S. Bancorp și BNY Mellon.

Profesiile liberale din domeniul juridic care au delegat prin lege exercițiul autorității publice și instituțiile bancare aflate sub controlul BNR vor avea drept de acces la baza de date privind evidența populației, fără a plăti taxa aferentă, asemenea altor insituții de stat.

Băncile au încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 miliarde de lei, în scădere cu 7,4% față de 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de Banca Națională a României. Profitabilitatea sistemului bancar a rămas la un nivel ridicat, dar a fost afectată de taxa pe activele bancare și provizioanele făcute de BCR și Raiffeisen ca urmare a litigiilor cu Curtea de Conturi, în timp ce profitul operațional a continuat, cel mai probabil, să crească.

Senatul a respins, luni, prima ordonanță de urgență emisă anul acesta de Guvernul Orban, prin care sunt eliminate taxa pe activele bancare și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar cum PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, iar modificările nu au putut intra în vigoare, Executivul a emis prevederile prin ordonanță. Actul respins astăzi de senatori îngheață și indemnizațiile demnitarilor, dar și punctul de amendă, care ar fi urmat să crească.

Guvernul a decis, luni, prin ordonanță de urgență, eliminarea taxei pe activele bancare, precum și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar după ce PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, modificările nu pot intra în vigoare până la decizia instanței. Executivul a înghețat, prin noua ordonanță, indemnizațiile demnitarilor, dar nu a mai interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, așa cum era prevăzut în proiectul din Parlament.

Formula de calcul a taxei pe activele bancare, recent anunțată prin proiectul de norme de aplicare a OUG 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, lasă în continuare posibilitatea de a interpreta condițiile în care valoarea datorată poate fi integral diminuată. Astfel, rămân necesare câteva clarificări din partea legiuitorului, având în vedere că normele vin să detalieze principiile de calcul și plată a taxei din ordonanță.

Guvernul a aprobat modificarea celebrei și controversatei OUG 114/2018, cele mai importante ajustări operate fiind cele legate de taxa pe activele bancare, și a inclus în actul parafat în ședința de Guvern din această dimineață și elementele de "schimbare a schimbării", elaborate ieri în ceasul al doisprezecelea și prezentate la acel moment în exclusivitate de Profit.ro.

Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.

Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR, prezentată astăzi de Profit.ro, nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat.

Taxa pe activele bancare ar urma să fie modificată substanțial, prin scăderea ratelor de impozitare și a activelor taxabile, astfel că impactul va fi redus la circa 1 miliard de lei, față de 5,4 miliarde de lei, estimat anterior de BNR, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Băncile ar beneficia de o reducere a taxei în cazul în care cresc creditarea sau scad marja netă de dobândă, legătura impozitului cu ROBOR va fi ruptă și, totodată, formula de calcul a dobânzilor variabile la creditele în lei va fi modificată, prin raportarea la tranzacțiile efective, potrivit ultimei variante discutate.

Guvernul discută în această perioadă cu reprezentanți ai băncilor, administratorilor de pensii Pilon II si ai companiilor din energie și telecom variante de modificare a OUG 114 acceptabile pentru Executiv, dar și pentru companii, astfel că în săptămâna care începe pe 18 martie coaliția PSD-ALDE să discute cu premierul Viorica Dancila și cu miniștrii de resort ai domeniilor respective "o eventuală ordonanță, care să completeze ordonanța 114 în aceste domenii", a declarat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea. OUG 114 a introdus la finele anului trecut o serie de taxe noi cu impact puternic în econoomie, cum este taxa pe activele bancare, taxele pe companiile din energie și telecom, dar si noi condiții de capital și comisioane pentru administratorii de pensii Pilon II.

Senatorul Florin Cîțu (PNL) a postat pe pagina de facebook trei extrase dintr-un document pe care îl atribuie Băncii Naționale a României și care ar reprezenta o parte din studiul de impact al taxei pe activele bancare prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu șefului PSD Liviu Dragnea. Potrivit informațiilor din extrase, introducerea OUG 114 a dus la reducerea investițiilor în primul trimestru, cu un impact asupra creșterii economice, a crescut prima de risc a României și a pus presiune pe deprecierea leului.

Ordonanța de urgență 114/2018, prin care Guvernul a introdus, fără consultare publică, o serie de taxe în domeniile bancar, energetic și de comunicații, este astăzi adoptată tacit de Senat, după cum a solicitat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Mediul de afaceri a transmis însă Parlamentului o serie de propuneri de amendare a OUG 114, care se află în prezent în negociere cu partidele de guvernământ și pe care Profit.ro le prezintă în execlusivitate. Printre propunerile de amendamente se numără eliminarea raportării la Robor a taxei pe activele financiare ale băncilor și excluderea mai multor categorii de active, plafonarea prețului la energie doar pentru consumatori vulnerabili, diminuarea taxei pe cifra de afaceri din energie și comunicații, modificări în construcții sau un alt mod de calcul pentru capitalul social minim impus administratorilor fondurilor de pensii de la Pilonul II.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Guvernul analizează propunerea avansată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială cu privire la modificarea taxei impuse băncilor în funcție de nivelul Robor, urmând să discute cu sectorul bancher posibile modificări ale Ordonanței de urgență nr. 114/ 2018 în ce privește indicele de referință al taxei, dar și cu privire la care anume active financiare vor fi taxate și chiar cu privire la nivelul taxei impuse băncilor.

Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, spune că Guvernul și-a propus ca, până la finalul anului, ratele celor care au datorii la bănci să coboare la jumătate din nivelul lor actual, Vâlcov susținând că, într-o astfel de situație, băncile nu vor mai avea de plătit așa-numita taxă pe lăcomie.